A urcat pe prima treapta a podiumului cu inima usoara. Si-a cautat fiul in multimea entuziasta, si s-a pierdut in ochii lui mari, asteptand cuminte ca organizatorii sa-i aseze medalia in jurul grumazului. Era o femeie inca frumoasa. Poate si sportul de rezistenta o ajutase. Alerga maratoare de trei ani. Si deja era campioana in districtul sau.

S-a trezit intr-o zi alergand. Poate incerca sa-i prinda planorul in cadere, poate fugea de soarta ei, a lor…poate organismul simtea nevoia de miscare, daca sufletul ramanea amortit.

Acum zece ani s-au mutat cu catel cu purcel intr-o tara noua. Inghitisera destula umilinta, destula saracie in tara lor. Se ridicau din pat dimneata si alergau care-ncotro tot sperand ca munca de calitate, facuta cu drag si pasiune va fi insemnand ceva pentru bunastarea familiei sau macar de-ar fi insemnand pentru hrana sufletului! Dar se trezeau ca oricum ar da-o, abia puteau sa-si zugraveasca apartamentul primit in dar de nunta de la parinti si dincolo de-o vacanta scurta si aia traita iepureste ca poate suna seful, sau apare un e-mail important, nu-si pot permite cine stie ce. Si toti altii mai frumosi si mai cu vino-ncoa care stiau (cum oare?) sa se faca placuti, care munceau putin si socializau mult, tot aceia erau  laudati, iar ei n-aveam decat sa-si innoade frustrarile in cate-un colt de suflet si sa trudeasca mai departe, tot mai fara ragaz, tot mai obositi si tot mai singuri.

Intr-o zi s-au scuturat de amintiri si au plecat spre alte meleaguri si-au inceput o viata noua intr-un loc in care societatea functiona dupa aceleasi principii pe care le aveau si ei.

N-a fost usor de la-nceput. Au venit cu dorinta de-a fi linistiti si nu si-au dorit sa epateze si nici sa dovedeasca ceva, cuiva. Asta i-a salvat. Au ramas ei insisi.

Curand Marius a fost depistat cu un cancer incipient. Oamenii in halate le-au explicat frumos cele mai probabile perspective. Medicamentele existau totdeuna cand trebuiau administrate, programarea functiona, colegii ii compatimeau sincer si asteptau rabdatori sa treaca greul. Cand au iesit primele analize bune nu le venea sa creada ca au scapat. Au umplut holul spitalului de flori si au impartit bomboane fondante tuturor. Oamenii ii priveau  uimiti, ametiti si amuzati de bucuria lor.

Copilul crestea frumos si viata lor parea senina, iar soarta le parea prietenoasa. Marius insistase in ziua aceea sa merga cu totii la demonstratie, mai ales ca cel mic ii calca pe urme : erau amandoi barbatii casei pasionati de planorism. Libertatea de-ati prelungi orizontul mai mult si mai mult, visul omenesc de-a privi lumea de sus…ce le-o fi placand mai mult ?

Cand zborul s-a frant, Oana a fost paralizata de spaima. Lumea alerga bezmetica, copilul o tragea de mana, prietena ei tipa. Ea privea totul absenta, asteptand ca viata sa se deruleze invers si cosmarul sa inceteze. Apoi un licar de speranta a aparut cand a vazut o salvare indreptandu-se catre locul accidentului. Se ruga in gand sa mai fie viu, chiar paralizat, chiar amnezic, dar viu….Incet, incet corpul ei s-a miscat. Si-a urmat copilul in fuga. A ramas insa singura in camp, privind pierduta cum paramedicii il acopereau complet. Copilul lor alerga de la unul la altul, iar ea nu putea nici macar sa articuleze ceva. Universul ei se prabusise atunci si nu credea ca vreodata v-a putea sa-i adune cioburile.

S-a trezit la un timp dupa inmormantare. Noroc cu vecinii, cu colegii, cu putinii prieteni pe care apucasera sa-i faca acolo. Fiecare a ajutat un pic, restul le-a facut ea in mod mecanic, fara sens, fara explicatii. Seful a fost destul de intelegator cu lipsa ei de dorinta de socializare si a lasat-o sa lucreze de-acasa un an. Cand s-a trezit, primul lucru pe care l-a facut a fost sa rearanjeze lucrurile in casa. Sa nu mai semene. Apoi a reusit si a schimbat casa, cartierul. A luat-o de la capat. A cata oara? De data asta singura, cu copilul lor.

Nu-si mai aminteste cand a inceput sa alerge. S-a trezit cumva alergand. Nu se opreste pana cand nu oboseste de tot. Asa a ajuns sa alerge la marton. Asta a-nvatat-o pe ea viata. Sa nu te opresti.